Ce este o declarație pe propria răspundere și când o folosesc?

Declarația pe propria răspundere este actul unilateral prin care o persoană declară anumite fapte sau situații în fața unei autorități publice sau a unei alte persoane fizice/juridice îndreptățite, asumându-și consecințele juridice ale falsității. În România, este reglementată de art. 326 din Codul penal (Legea 286/2009) și folosită în multe contexte: la ANAF pentru declarații fiscale, la primării pentru ajutoare sociale și autorizații, la ITM pentru declarații privind respectarea legislației muncii, la unități de învățământ pentru înscrieri, la ambasade pentru cereri de viză, la bănci pentru cereri de credit. Tendința legislativă recentă (Legea 9/2023 anti-birocrație) extinde aplicabilitatea acestor declarații ca alternativă la documente probatorii.

Trebuie să legalizez semnătura la notar?

Ca regulă generală în România, nu este necesar — declarația pe propria răspundere este valabilă sub semnătură privată. Excepții importante: pentru declarațiile de avere și interese conform Legii 161/2003 privind transparența în funcția publică se cere legalizare; pentru proceduri în străinătate (cereri de viză, recunoaștere de drepturi) se cere autentificare la notar public român conform Legii 36/1995 și apostilare conform Convenției de la Haga 1961; pentru proceduri online (declarații la SPV ANAF, declarații electronice) se folosește semnătura electronică calificată conform Regulamentului eIDAS și Legii 455/2001. Verificați întotdeauna cerințele specifice ale destinatarului — fiecare instituție din România poate avea reguli proprii.

Pot folosi declarația pentru a evita prezentarea unui certificat?

În multe cazuri, da — Legea 9/2023 privind reducerea birocrației extinde aplicabilitatea declarației pe propria răspundere ca alternativă la documente probatorii (certificate, adeverințe, extrase). Autoritățile publice românești sunt încurajate să accepte declarațiile pe propria răspundere și să verifice ulterior, prin acces la bazele de date publice (Registrul Comerțului ONRC, ANAF, OCPI Cartea Funciară, Casa Națională de Asigurări de Sănătate). Cu toate acestea, fiecare autoritate are propriile reguli: pentru proceduri sensibile (achiziții publice peste anumite plafoane, declarații de transparență, atribuirea unor drepturi importante), certificatul oficial poate fi în continuare obligatoriu. Verificați ghidul procedural al autorității competente sau consultați site-ul oficial al instituției.

Cum redactez corect conținutul declarației?

Formulați conținutul în mod clar, concis și fără ambiguitate — fiecare afirmație trebuie să fie verificabilă obiectiv. Recomandări pentru România: (1) Folosiți verbe la prima persoană singular ("Subsemnatul declar că...", "Confirm că...", "Atest că..."); (2) Structurați declarația în puncte distincte (a, b, c sau 1, 2, 3); (3) Evitați formulări echivoce sau condiționale ("dacă", "în general", "după cunoștințele mele") — declarația se face pe propria răspundere, nu sub limita cunoașterii; (4) Indicați date concrete: cuantum, date calendaristice, denumiri exacte, adrese complete, numere de identificare; (5) Limitați declarația la fapte direct cunoscute de declarant — nu declarați în numele terților fără mandat expres. Inexactitatea sau omisiunea poate atrage răspunderea penală conform art. 326 Cod penal al României.

Declarația electronică are aceeași forță ca cea pe hârtie?

Da, dacă este semnată cu semnătură electronică calificată. Conform Regulamentului (UE) 910/2014 (eIDAS) și Legii 455/2001 din România privind semnătura electronică, semnătura electronică calificată cu certificat emis de un prestator de servicii de încredere acreditat (în România: certSIGN, DigiSign, Trans Sped, Alfasign) este echivalentă cu semnătura olografă în temeiul art. 25 alin. (2) eIDAS. Pentru declarațiile depuse online la SPV (Spațiul Privat Virtual al ANAF), pe portalul Ghișeul.ro sau la alte autorități publice românești, semnătura electronică calificată este standard. Semnătura electronică simplă (de exemplu, click-to-sign) este suficientă pentru relații private, dar poate fi insuficientă pentru proceduri formale cu autorități publice. Pentru proceduri sensibile, verificați cerințele specifice ale destinatarului.

Pot semna o declarație în numele unei alte persoane?

Doar cu mandat expres și valid. În România, declarația pe propria răspundere este, prin natura sa, un act personal — declarantul își asumă consecințele juridice pentru propriile fapte. Cu toate acestea, este posibil să se semneze prin reprezentant pe baza unei procuri autentice notariale conform Legii 36/1995 (procura specială pentru declarația respectivă, indicând expres conținutul). Reprezentantul nu își asumă răspunderea penală pentru conținut — răspunderea revine declarantului efectiv. Pentru minori, declarația se face de către părinte sau tutore conform art. 102-103 din Codul civil al României. Pentru persoane juridice (SRL, SA, PFA), declarația se semnează de reprezentantul legal — de regulă administratorul înregistrat la Registrul Comerțului (ONRC). Atenție: depășirea mandatului poate atrage răspunderea reprezentantului pentru daunele cauzate.

Drept Public & AdministrativRO

Model gratuit de Declarație pe Propria Răspundere — România

O declarație pe propria răspundere redactată conform dreptului român (art. 326 din Codul penal — Legea 286/2009), pentru relația cu autoritățile publice, instituțiile de învățământ, băncile sau angajatorii pe teritoriul României. Folosită pentru declararea situației locative, a veniturilor, a stării civile, a lipsei antecedentelor penale, a îndeplinirii unor condiții legale. Doxuno generează un PDF profesional cu toate elementele formale cerute de Legea 161/2003 și mențiunea expresă privind răspunderea penală pentru declarații false.

Create Your Declarație pe Propria Răspundere

Free to useInstant PDFNo account required

PDF (free) + editable Word (.docx) with Expert

DECLARAȚIE PE PROPRIA RĂSPUNDERE

Conform Art. 326 Codul Penal — Fals În Declarații

DATELE DECLARANTULUI

NUME ȘI PRENUME	Andreea Dumitrescu
CNP	2920418420015
NĂSCUT(Ă) LA	18 aprilie 1992
LOCUL NAȘTERII	Brașov, jud. Brașov
DOMICILIU	Str. Dorobanților nr. 47, ap. 12, Sector 2, 020471 București
TELEFON	+40 723 456 789
EMAIL	andreea.dumitrescu@email.ro
DOCUMENT DE IDENTITATE	CI seria RT, nr. 765432, eliberată la 15.03.2020 de SPCEP Sector 2

OBIECTUL DECLARAȚIEI

TIPUL DECLARAȚIEI	Declarație privind situația locativă și veniturile
DESTINATAR	Banca Comercială Română S.A.
SCOP	Solicitare credit ipotecar la BCR S.A.
LOC ȘI DATĂ	București, 24 aprilie 2026

Subsemnatul(a) Andreea Dumitrescu, cu CNP 2920418420015, născut(ă) la data de 18 aprilie 1992 în Brașov, jud. Brașov, domiciliat(ă) în Str. Dorobanților nr. 47, ap. 12, Sector 2, 020471 București, având cunoștință de prevederile art. 326 din Codul penal privind falsul în declarații, declar pe propria răspundere următoarele:

Subsemnata declar că nu dețin în proprietate, exclusivă sau în coproprietate, alte locuințe pe teritoriul României, în afară de imobilul situat la adresa de domiciliu menționată mai sus. Declar de asemenea că, la data prezentei, sunt angajată cu contract individual de muncă pe durată nedeterminată la S.C. Soluții Software S.R.L. (CUI RO45678901), cu salariul brut lunar de 7.500 RON. Nu am alte surse de venit declarate.

Mențiune (art. 326 Cod penal): Declarantul are cunoștință că declararea necorespunzătoare a adevărului făcută unei persoane sau organizații care, în temeiul legii, este obligată să o ia în considerare ori să o folosească pentru producerea unor consecințe juridice se pedepsește cu închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă (art. 326 Codul penal — Legea 286/2009).

Datele cuprinse în prezenta declarație sunt complete și conforme cu realitatea. Înțeleg că declarația va fi folosită pentru scopul indicat și că poate fi verificată de către autoritățile competente.

Anexez copia documentului de identitate: CI seria RT, nr. 765432, eliberată la 15.03.2020 de SPCEP Sector 2.

Prelucrarea datelor cu caracter personal: Subsemnatul îmi exprim consimțământul cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal cuprinse în prezenta declarație de către Banca Comercială Română S.A., exclusiv pentru scopul declarat și conform Regulamentului (UE) 2016/679 (RGPD) și Legii nr. 190/2018. Am dreptul de acces, rectificare, ștergere, restricționare a prelucrării și portabilitate, precum și dreptul de a depune plângere la Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP).

DECLARANT

București, 24 aprilie 2026

Andreea Dumitrescu

Data: ____________________

Available as a print-ready PDF or an editable Microsoft Word (.docx) file.

Ce este o declarație pe propria răspundere?

Declarația pe propria răspundere este actul unilateral prin care o persoană declară în fața unei autorități publice sau a unei alte persoane fizice/juridice îndreptățite anumite fapte sau situații, asumându-și consecințele juridice ale falsității. În România, declarația pe propria răspundere este reglementată de art. 326 din Codul penal (Legea 286/2009 privind Codul penal) și folosită pe scară largă în relația cu autoritățile publice ca alternativă la documentele probatorii (certificate, adeverințe, extrase). Conform art. 326 Cod penal, declararea necorespunzătoare a adevărului făcută unei persoane sau organizații care, în temeiul legii, este obligată să o ia în considerare ori să o folosească pentru producerea unor consecințe juridice se pedepsește cu închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă — pedepse semnificative care reflectă importanța acestor declarații în sistemul administrativ românesc.

În practica administrativă din România, declarațiile pe propria răspundere sunt folosite în multe contexte uzuale: la ANAF (Agenția Națională de Administrare Fiscală) pentru declarații fiscale și pentru obținerea anumitor scutiri sau reduceri; la primării pentru autorizații de construire (Legea 50/1991), pentru ajutoare sociale (Legea 416/2001 privind venitul minim garantat), pentru alocații (Legea 61/1993 privind alocațiile de stat); la ITM (Inspecția Muncii) pentru declarații privind respectarea legislației muncii (Legea 53/2003 — Codul muncii); la școli și universități pentru înscrieri și pentru obținerea de burse; la ambasade pentru cereri de viză sau pentru proceduri consulare; la bănci (BCR, BRD, BT, ING, CEC Bank) pentru cereri de credit privind situația financiară și patrimoniul. Tendința legislativă în România, prin Legea 9/2023 anti-birocrație, este de a extinde aplicabilitatea declarației pe propria răspundere ca alternativă la documente probatorii, pentru reducerea sarcinilor administrative.

Pentru ca declarația pe propria răspundere să producă efectele dorite în România și să fie acceptată de autoritățile publice, trebuie să respecte anumite cerințe formale. Conform Legii 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice și Ordonanței de Guvern privind activitatea declarativă, declarația trebuie să cuprindă: (1) datele complete de identificare ale declarantului — prenume, nume, CNP-ul (Cod Numeric Personal — 13 cifre), data și locul nașterii, domiciliul actual pe teritoriul României, datele Cărții de Identitate (CI seria, numărul, autoritatea emitentă); (2) menționarea expresă a articolului 326 din Codul penal român și a pedepselor prevăzute; (3) faptele declarate, cu precizie și fără ambiguitate; (4) destinatarul declarației și scopul; (5) locul, data și semnătura. Pentru anumite proceduri (de exemplu, cele de transparență în funcția publică conform Legii 161/2003), declarația trebuie autentificată sau semnătura legalizată la notar public român (Legea 36/1995).

Ce conține acest model

Modelul Doxuno include toate elementele formale cerute de dreptul român pentru o declarație pe propria răspundere validă, acceptabilă în relația cu autoritățile publice și instituțiile de pe teritoriul României.

Datele complete ale declarantului

Prenume, nume, CNP, data și locul nașterii, domiciliu

Document de identitate

CI seria, număr, autoritatea emitentă conform standardelor românești

Tipul declarației

Specificarea expresă a obiectului declarat

Conținutul declarației

Faptele/situațiile declarate clar și fără ambiguitate

Destinatarul declarației

Instituția sau persoana care o va folosi (ANAF, primărie, bancă)

Scopul declarației

Procedura sau dreptul pentru care se face declarația

Mențiunea art. 326 Cod penal

Avertismentul privind pedeapsa pentru declarații false

Acceptarea verificării

Acordul declarantului pentru verificare de către autorități

Consimțământ RGPD

Prelucrarea datelor conform Legii 190/2018 și Regulamentului UE 2016/679

Drepturi ANSPDCP

Acces, rectificare, ștergere, portabilitate, plângere la autoritate

Locul și data semnării

Element obligatoriu pentru autenticitate

Anexarea documentelor

Copie CI sau alte documente justificative menționate

Cum creați declarația pe propria răspundere

Nu sunt necesare cunoștințe juridice prealabile. Generatorul Doxuno vă ghidează pas cu pas până la obținerea unui PDF profesional acceptat de autoritățile publice și instituțiile din România.

1
Completați datele complete de identificare
Indicați prenumele, numele, CNP-ul (Cod Numeric Personal — 13 cifre, eliberat de DEPABD prin SPCEP — Serviciul Public Comunitar de Evidență a Persoanelor), data și locul nașterii, domiciliul actual pe teritoriul României, telefon și email. Adăugați datele Cărții de Identitate: seria (2 litere), numărul (6 cifre), autoritatea emitentă (de regulă SPCEP-ul de sector sau de localitate), data eliberării. Pentru cetățenii străini cu drept de ședere în România: pașaport sau permis de ședere CNP. Aceste date sunt obligatorii pentru identificarea univocă a declarantului — în caz de declarație falsă, autoritățile române trebuie să poată identifica persoana responsabilă pentru acțiunea penală conform art. 326 Cod penal.
2
Specificați tipul și conținutul declarației
Indicați clar tipul declarației (ex: "Declarație privind situația locativă", "Declarație privind veniturile", "Declarație privind lipsa antecedentelor penale", "Declarație privind îndeplinirea condițiilor de acordare a indemnizației"). Formulați conținutul în mod clar, concis și fără ambiguitate — fiecare afirmație trebuie să fie verificabilă obiectiv. Inexactitatea, omisiunea de informații relevante sau formulările echivoce pot atrage răspunderea penală conform art. 326 din Codul penal al României. Recomandăm structurarea declarației în puncte distincte și folosirea verbelor la prima persoană singular ("Subsemnatul declar că...", "Confirm că...", "Atest că..."). Evitați formulările de tipul "după cunoștințele mele" — declarația se face pe propria răspundere, nu sub limita cunoașterii.
3
Indicați destinatarul și scopul
Specificați instituția sau persoana destinatară: ANAF (pentru declarații fiscale), primăria competentă (pentru ajutoare sociale, autorizații de construire conform Legii 50/1991), ITM — Inspecția Muncii (pentru declarații conform Codului muncii — Legea 53/2003), unitatea de învățământ (pentru înscrieri sau burse), ambasada (pentru cereri de viză), banca (BCR, BRD, BT, ING, CEC Bank — pentru cereri de credit). Indicați scopul concret: "pentru solicitarea credit ipotecar la BCR S.A.", "pentru obținerea ajutorului social conform Legii 416/2001", "pentru înscrierea la liceu", "pentru obținerea vizei Schengen la Ambasada Germaniei". Aceste mențiuni conferă context juridic și determină consecințele juridice ale declarației.
4
Adăugați documentele anexate
Pentru a întări valabilitatea declarației, anexați copia documentului de identitate (CI sau pașaport) — practică standard în România. Pentru declarații specifice, anexați documente justificative: certificat de naștere, certificat de căsătorie, certificat fiscal de la primărie, adeverință de la angajator, extras de Carte Funciară pentru imobile, certificate de la Registrul Comerțului (ONRC) pentru firme. Conform Legii 9/2023 anti-birocrație, multe autorități publice românești acceptă declarația pe propria răspundere ca alternativă la documente probatorii — verificați însă cerințele specifice ale destinatarului. Pentru proceduri sensibile (transparența în funcția publică conform Legii 161/2003), poate fi necesară legalizarea semnăturii la notar public român.
5
Semnați și prezentați declarația
Indicați locul și data semnării — element obligatoriu pentru autenticitate. Semnătura olografă a declarantului confirmă asumarea conținutului declarației și a consecințelor juridice. Pentru declarațiile destinate procedurilor formale (achiziții publice, transparență, transmiteri patrimoniale), recomandăm legalizarea semnăturii la un notar public român conform Legii 36/1995 — notarul public atestă faptul că semnătura aparține persoanei indicate, fără să confirme însă veridicitatea conținutului. Alternativ, pentru proceduri online sau electronice, declarația poate fi semnată cu semnătură electronică calificată conform Regulamentului (UE) 910/2014 (eIDAS) și Legii 455/2001 din România. La prezentare, păstrați o copie pentru evidența proprie — declarațiile pe propria răspundere pot fi verificate de autorități în orice moment.

Ce diferențiază documentele Doxuno

Patru aspecte care fac șabloanele noastre mai complete decât proiectele generate de AI și mai actuale decât bibliotecile statice.

Verificat

Conținut juridic specific țării

Redactat cu expertiză juridică pentru fiecare jurisdicție, mult mai complet decât proiectele AI care copiază clauze generice între țări.

Mereu actualizat

Aliniat cu legislația în vigoare

Șabloanele cu referințe legale sunt actualizate continuu pe măsură ce legea se schimbă. Documentul tău reflectă întotdeauna cadrul juridic în vigoare.

PDF gratuit

PDF gata de tipărit

Descărcare gratuită. Text vectorial, fonturi încorporate și citate legale integrate în clauze. Imprimare, semnare, arhivare. Compatibil cu orice flux de semnare, inclusiv semnătura electronică.

Word · .docx

Word (.docx) editabil

Continuă editarea în Word după descărcare. Adaugă clauze proprii, reutilizează șablonul pentru acorduri similare sau partajează-l cu un coleg pentru revizuire comună.

Necesită deblocare Expert unică sau orice abonament Doxuno plătit.

Documente pe care te poți baza

Fiecare model este redactat nativ pentru țara sa, se bazează pe normele care chiar se aplică și este verificat de un avocat autorizat local – și este ținut la zi ori de câte ori se schimbă legea.

Verificat de Elena Rostova · România

Considerații juridice în România

Declarația pe propria răspundere este un act juridic cu consecințe importante în România. Este esențial să înțelegeți regimul răspunderii penale, contextele acceptabile și cerințele specifice ale destinatarilor.

Acest model este furnizat exclusiv în scop informativ și nu constituie asistență juridică. Pentru proceduri sensibile (transparența în funcția publică, achiziții publice, declarații fiscale complexe), recomandăm consultarea unui avocat înscris în Baroul corespunzător din România sau a destinatarului declarației pentru cerințele specifice.

Revizuit de profesioniști din domeniul juridic. Conținutul acestei pagini și clauzele modelului au fost revizuite conform Codului penal al României (art. 326), Legii 161/2003, Legii 9/2023 anti-birocrație, Legii 36/1995 a notarilor publici și RGPD/Legii 190/2018, asigurând acceptabilitate în relația cu autoritățile publice.

Răspunderea penală conform art. 326 Cod penal

Conform art. 326 din Codul penal al României (Legea 286/2009), declararea necorespunzătoare a adevărului făcută unei persoane sau organizații care, în temeiul legii, este obligată să o ia în considerare ori să o folosească pentru producerea unor consecințe juridice, pentru sine sau pentru altul, atunci când potrivit legii sau împrejurărilor declarația servește pentru producerea acelei consecințe, se pedepsește cu închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă. Sunt prevăzute circumstanțe agravante când declarațiile sunt necesare pentru obținerea unui drept patrimonial sau folos. Acțiunea penală se pornește din oficiu — autoritatea publică care primește declarația și constată falsitatea are obligația să sesizeze organele de urmărire penală (parchetul competent). Pe lângă răspunderea penală, declarațiile false atrag și răspunderea civilă pentru daunele produse autorității și răspunderea administrativă (anularea actului obținut prin declarație falsă, restituirea sumelor primite necuvenit). Aceste consecințe fac ca declarația pe propria răspundere să fie un act juridic foarte serios în sistemul juridic românesc.

Contexte de utilizare și autoritățile destinatare

În România, declarațiile pe propria răspundere sunt acceptate într-o gamă largă de contexte. La ANAF (Agenția Națională de Administrare Fiscală) — declarații fiscale, declarații pentru scutiri/reduceri (Codul fiscal — Legea 227/2015). La primării — declarații pentru ajutoare sociale (Legea 416/2001 privind venitul minim garantat), pentru autorizații de construire (Legea 50/1991), pentru indemnizații (Legea 277/2010 privind alocația pentru susținerea familiei). La ITM (Inspecția Muncii) — declarații privind respectarea Codului muncii (Legea 53/2003) și a normelor de securitate. La unități de învățământ — declarații pentru înscriere, pentru burse, pentru cazare în cămine. La ambasade și consulate — declarații pentru cereri de viză sau apostilă. La bănci — declarații privind situația patrimonială pentru cereri de credit (sunt verificate prin Centrala Riscurilor de Credit BNR și prin Biroul de Credit). La instanțele de judecată — declarații în diverse proceduri civile și penale. Tendința legislativă (Legea 9/2023 anti-birocrație) este de a extinde aplicabilitatea acestor declarații ca alternativă la documente probatorii, reducând sarcinile administrative pentru cetățenii din România.

Forma și autentificarea — când este necesară legalizarea

Ca regulă generală în România, declarația pe propria răspundere este suficientă sub semnătură privată — nu necesită notarizare. Cu toate acestea, există situații în care legea sau procedura specifică cere o formă specială. Conform Legii 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, anumite declarații (de avere, de interese) sunt obligatorii și se depun cu semnătura legalizată sau autentificată. Pentru proceduri în străinătate, declarația trebuie autentificată la notar public român (conform Legii 36/1995) și apostilată pentru recunoașterea internațională (Convenția de la Haga 1961). Pentru proceduri online (declarații la SPV — Spațiul Privat Virtual al ANAF, declarații electronice către instituții publice), se folosește semnătura electronică calificată conform Regulamentului (UE) 910/2014 (eIDAS) și Legii 455/2001 din România. Notarii publici români, înregistrați la UNNPR (Uniunea Națională a Notarilor Publici din România), oferă servicii de legalizare a semnăturii (atestă faptul că semnătura aparține persoanei indicate) sau de autentificare completă (notarul redactează actul și verifică conținutul) — acestea fiind diferite ca forță probantă și cost.

Prelucrarea datelor cu caracter personal (RGPD și Legea 190/2018)

Declarația pe propria răspundere conține în mod inerent date cu caracter personal — CNP, domiciliu, date din CI, eventual venituri, situație patrimonială, informații medicale sau familiale. Prelucrarea acestor date de către destinatar este reglementată în România de Regulamentul (UE) 2016/679 (RGPD — Regulamentul General privind Protecția Datelor) coroborat cu Legea 190/2018 privind măsurile de punere în aplicare a RGPD. Destinatarul declarației acționează ca operator de date (art. 4 pct. 7 RGPD) și trebuie să respecte principiile legalității, limitării scopului, minimizării datelor, exactității, limitării stocării, integrității și confidențialității (art. 5 RGPD). Declarantul are dreptul de acces, rectificare, ștergere, restricționare a prelucrării, opoziție și portabilitate a datelor. Pentru încălcări poate depune plângere la ANSPDCP (Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal) din România — autoritatea de supraveghere națională care poate aplica sancțiuni de până la 20 milioane EUR sau 4% din cifra de afaceri (art. 83 RGPD). Modelul Doxuno include clauza de consimțământ RGPD pentru conformare automată cu legislația națională din România.

Întrebări frecvente

Sunteți gata să vă pregătiți declarația?

Completați datele în doar câteva minute și obțineți o declarație pe propria răspundere profesională, valabilă conform dreptului român. Gratuit, fără cont necesar pentru versiunea de bază.

Create Your Declarație pe Propria Răspundere Browse All Templates

Free PDF · Editable Word with Expert · No account required