Model gratuit de Declarație pe Propria Răspundere — România
O declarație pe propria răspundere redactată conform dreptului român (art. 326 din Codul penal — Legea 286/2009), pentru relația cu autoritățile publice, instituțiile de învățământ, băncile sau angajatorii pe teritoriul României. Folosită pentru declararea situației locative, a veniturilor, a stării civile, a lipsei antecedentelor penale, a îndeplinirii unor condiții legale. Doxuno generează un PDF profesional cu toate elementele formale cerute de Legea 161/2003 și mențiunea expresă privind răspunderea penală pentru declarații false.
| NUME ȘI PRENUME | Andreea Dumitrescu |
| CNP | 2920418420015 |
| NĂSCUT(Ă) LA | 18 aprilie 1992 |
| LOCUL NAȘTERII | Brașov, jud. Brașov |
| DOMICILIU | Str. Dorobanților nr. 47, ap. 12, Sector 2, 020471 București |
| TELEFON | +40 723 456 789 |
| andreea.dumitrescu@email.ro | |
| DOCUMENT DE IDENTITATE | CI seria RT, nr. 765432, eliberată la 15.03.2020 de SPCEP Sector 2 |
| TIPUL DECLARAȚIEI | Declarație privind situația locativă și veniturile |
| DESTINATAR | Banca Comercială Română S.A. |
| SCOP | Solicitare credit ipotecar la BCR S.A. |
| LOC ȘI DATĂ | București, 24 aprilie 2026 |
Subsemnata declar că nu dețin în proprietate, exclusivă sau în coproprietate, alte locuințe pe teritoriul României, în afară de imobilul situat la adresa de domiciliu menționată mai sus. Declar de asemenea că, la data prezentei, sunt angajată cu contract individual de muncă pe durată nedeterminată la S.C. Soluții Software S.R.L. (CUI RO45678901), cu salariul brut lunar de 7.500 RON. Nu am alte surse de venit declarate.
Datele cuprinse în prezenta declarație sunt complete și conforme cu realitatea. Înțeleg că declarația va fi folosită pentru scopul indicat și că poate fi verificată de către autoritățile competente.
Anexez copia documentului de identitate: CI seria RT, nr. 765432, eliberată la 15.03.2020 de SPCEP Sector 2.
Ce este o declarație pe propria răspundere?
Declarația pe propria răspundere este actul unilateral prin care o persoană declară în fața unei autorități publice sau a unei alte persoane fizice/juridice îndreptățite anumite fapte sau situații, asumându-și consecințele juridice ale falsității. În România, declarația pe propria răspundere este reglementată de art. 326 din Codul penal (Legea 286/2009 privind Codul penal) și folosită pe scară largă în relația cu autoritățile publice ca alternativă la documentele probatorii (certificate, adeverințe, extrase). Conform art. 326 Cod penal, declararea necorespunzătoare a adevărului făcută unei persoane sau organizații care, în temeiul legii, este obligată să o ia în considerare ori să o folosească pentru producerea unor consecințe juridice se pedepsește cu închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă — pedepse semnificative care reflectă importanța acestor declarații în sistemul administrativ românesc.
În practica administrativă din România, declarațiile pe propria răspundere sunt folosite în multe contexte uzuale: la ANAF (Agenția Națională de Administrare Fiscală) pentru declarații fiscale și pentru obținerea anumitor scutiri sau reduceri; la primării pentru autorizații de construire (Legea 50/1991), pentru ajutoare sociale (Legea 416/2001 privind venitul minim garantat), pentru alocații (Legea 61/1993 privind alocațiile de stat); la ITM (Inspecția Muncii) pentru declarații privind respectarea legislației muncii (Legea 53/2003 — Codul muncii); la școli și universități pentru înscrieri și pentru obținerea de burse; la ambasade pentru cereri de viză sau pentru proceduri consulare; la bănci (BCR, BRD, BT, ING, CEC Bank) pentru cereri de credit privind situația financiară și patrimoniul. Tendința legislativă în România, prin Legea 9/2023 anti-birocrație, este de a extinde aplicabilitatea declarației pe propria răspundere ca alternativă la documente probatorii, pentru reducerea sarcinilor administrative.
Pentru ca declarația pe propria răspundere să producă efectele dorite în România și să fie acceptată de autoritățile publice, trebuie să respecte anumite cerințe formale. Conform Legii 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice și Ordonanței de Guvern privind activitatea declarativă, declarația trebuie să cuprindă: (1) datele complete de identificare ale declarantului — prenume, nume, CNP-ul (Cod Numeric Personal — 13 cifre), data și locul nașterii, domiciliul actual pe teritoriul României, datele Cărții de Identitate (CI seria, numărul, autoritatea emitentă); (2) menționarea expresă a articolului 326 din Codul penal român și a pedepselor prevăzute; (3) faptele declarate, cu precizie și fără ambiguitate; (4) destinatarul declarației și scopul; (5) locul, data și semnătura. Pentru anumite proceduri (de exemplu, cele de transparență în funcția publică conform Legii 161/2003), declarația trebuie autentificată sau semnătura legalizată la notar public român (Legea 36/1995).
Ce conține acest model
Modelul Doxuno include toate elementele formale cerute de dreptul român pentru o declarație pe propria răspundere validă, acceptabilă în relația cu autoritățile publice și instituțiile de pe teritoriul României.
Datele complete ale declarantului
Prenume, nume, CNP, data și locul nașterii, domiciliu
Document de identitate
CI seria, număr, autoritatea emitentă conform standardelor românești
Tipul declarației
Specificarea expresă a obiectului declarat
Conținutul declarației
Faptele/situațiile declarate clar și fără ambiguitate
Destinatarul declarației
Instituția sau persoana care o va folosi (ANAF, primărie, bancă)
Scopul declarației
Procedura sau dreptul pentru care se face declarația
Mențiunea art. 326 Cod penal
Avertismentul privind pedeapsa pentru declarații false
Acceptarea verificării
Acordul declarantului pentru verificare de către autorități
Consimțământ RGPD
Prelucrarea datelor conform Legii 190/2018 și Regulamentului UE 2016/679
Drepturi ANSPDCP
Acces, rectificare, ștergere, portabilitate, plângere la autoritate
Locul și data semnării
Element obligatoriu pentru autenticitate
Anexarea documentelor
Copie CI sau alte documente justificative menționate
Cum creați declarația pe propria răspundere
Nu sunt necesare cunoștințe juridice prealabile. Generatorul Doxuno vă ghidează pas cu pas până la obținerea unui PDF profesional acceptat de autoritățile publice și instituțiile din România.
- 1
Completați datele complete de identificare
Indicați prenumele, numele, CNP-ul (Cod Numeric Personal — 13 cifre, eliberat de DEPABD prin SPCEP — Serviciul Public Comunitar de Evidență a Persoanelor), data și locul nașterii, domiciliul actual pe teritoriul României, telefon și email. Adăugați datele Cărții de Identitate: seria (2 litere), numărul (6 cifre), autoritatea emitentă (de regulă SPCEP-ul de sector sau de localitate), data eliberării. Pentru cetățenii străini cu drept de ședere în România: pașaport sau permis de ședere CNP. Aceste date sunt obligatorii pentru identificarea univocă a declarantului — în caz de declarație falsă, autoritățile române trebuie să poată identifica persoana responsabilă pentru acțiunea penală conform art. 326 Cod penal.
- 2
Specificați tipul și conținutul declarației
Indicați clar tipul declarației (ex: "Declarație privind situația locativă", "Declarație privind veniturile", "Declarație privind lipsa antecedentelor penale", "Declarație privind îndeplinirea condițiilor de acordare a indemnizației"). Formulați conținutul în mod clar, concis și fără ambiguitate — fiecare afirmație trebuie să fie verificabilă obiectiv. Inexactitatea, omisiunea de informații relevante sau formulările echivoce pot atrage răspunderea penală conform art. 326 din Codul penal al României. Recomandăm structurarea declarației în puncte distincte și folosirea verbelor la prima persoană singular ("Subsemnatul declar că...", "Confirm că...", "Atest că..."). Evitați formulările de tipul "după cunoștințele mele" — declarația se face pe propria răspundere, nu sub limita cunoașterii.
- 3
Indicați destinatarul și scopul
Specificați instituția sau persoana destinatară: ANAF (pentru declarații fiscale), primăria competentă (pentru ajutoare sociale, autorizații de construire conform Legii 50/1991), ITM — Inspecția Muncii (pentru declarații conform Codului muncii — Legea 53/2003), unitatea de învățământ (pentru înscrieri sau burse), ambasada (pentru cereri de viză), banca (BCR, BRD, BT, ING, CEC Bank — pentru cereri de credit). Indicați scopul concret: "pentru solicitarea credit ipotecar la BCR S.A.", "pentru obținerea ajutorului social conform Legii 416/2001", "pentru înscrierea la liceu", "pentru obținerea vizei Schengen la Ambasada Germaniei". Aceste mențiuni conferă context juridic și determină consecințele juridice ale declarației.
- 4
Adăugați documentele anexate
Pentru a întări valabilitatea declarației, anexați copia documentului de identitate (CI sau pașaport) — practică standard în România. Pentru declarații specifice, anexați documente justificative: certificat de naștere, certificat de căsătorie, certificat fiscal de la primărie, adeverință de la angajator, extras de Carte Funciară pentru imobile, certificate de la Registrul Comerțului (ONRC) pentru firme. Conform Legii 9/2023 anti-birocrație, multe autorități publice românești acceptă declarația pe propria răspundere ca alternativă la documente probatorii — verificați însă cerințele specifice ale destinatarului. Pentru proceduri sensibile (transparența în funcția publică conform Legii 161/2003), poate fi necesară legalizarea semnăturii la notar public român.
- 5
Semnați și prezentați declarația
Indicați locul și data semnării — element obligatoriu pentru autenticitate. Semnătura olografă a declarantului confirmă asumarea conținutului declarației și a consecințelor juridice. Pentru declarațiile destinate procedurilor formale (achiziții publice, transparență, transmiteri patrimoniale), recomandăm legalizarea semnăturii la un notar public român conform Legii 36/1995 — notarul public atestă faptul că semnătura aparține persoanei indicate, fără să confirme însă veridicitatea conținutului. Alternativ, pentru proceduri online sau electronice, declarația poate fi semnată cu semnătură electronică calificată conform Regulamentului (UE) 910/2014 (eIDAS) și Legii 455/2001 din România. La prezentare, păstrați o copie pentru evidența proprie — declarațiile pe propria răspundere pot fi verificate de autorități în orice moment.
Considerații juridice în România
Declarația pe propria răspundere este un act juridic cu consecințe importante în România. Este esențial să înțelegeți regimul răspunderii penale, contextele acceptabile și cerințele specifice ale destinatarilor.
Acest model este furnizat exclusiv în scop informativ și nu constituie asistență juridică. Pentru proceduri sensibile (transparența în funcția publică, achiziții publice, declarații fiscale complexe), recomandăm consultarea unui avocat înscris în Baroul corespunzător din România sau a destinatarului declarației pentru cerințele specifice.
Revizuit de profesioniști din domeniul juridic. Conținutul acestei pagini și clauzele modelului au fost revizuite conform Codului penal al României (art. 326), Legii 161/2003, Legii 9/2023 anti-birocrație, Legii 36/1995 a notarilor publici și RGPD/Legii 190/2018, asigurând acceptabilitate în relația cu autoritățile publice.
Răspunderea penală conform art. 326 Cod penal
Conform art. 326 din Codul penal al României (Legea 286/2009), declararea necorespunzătoare a adevărului făcută unei persoane sau organizații care, în temeiul legii, este obligată să o ia în considerare ori să o folosească pentru producerea unor consecințe juridice, pentru sine sau pentru altul, atunci când potrivit legii sau împrejurărilor declarația servește pentru producerea acelei consecințe, se pedepsește cu închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă. Sunt prevăzute circumstanțe agravante când declarațiile sunt necesare pentru obținerea unui drept patrimonial sau folos. Acțiunea penală se pornește din oficiu — autoritatea publică care primește declarația și constată falsitatea are obligația să sesizeze organele de urmărire penală (parchetul competent). Pe lângă răspunderea penală, declarațiile false atrag și răspunderea civilă pentru daunele produse autorității și răspunderea administrativă (anularea actului obținut prin declarație falsă, restituirea sumelor primite necuvenit). Aceste consecințe fac ca declarația pe propria răspundere să fie un act juridic foarte serios în sistemul juridic românesc.
Contexte de utilizare și autoritățile destinatare
În România, declarațiile pe propria răspundere sunt acceptate într-o gamă largă de contexte. La ANAF (Agenția Națională de Administrare Fiscală) — declarații fiscale, declarații pentru scutiri/reduceri (Codul fiscal — Legea 227/2015). La primării — declarații pentru ajutoare sociale (Legea 416/2001 privind venitul minim garantat), pentru autorizații de construire (Legea 50/1991), pentru indemnizații (Legea 277/2010 privind alocația pentru susținerea familiei). La ITM (Inspecția Muncii) — declarații privind respectarea Codului muncii (Legea 53/2003) și a normelor de securitate. La unități de învățământ — declarații pentru înscriere, pentru burse, pentru cazare în cămine. La ambasade și consulate — declarații pentru cereri de viză sau apostilă. La bănci — declarații privind situația patrimonială pentru cereri de credit (sunt verificate prin Centrala Riscurilor de Credit BNR și prin Biroul de Credit). La instanțele de judecată — declarații în diverse proceduri civile și penale. Tendința legislativă (Legea 9/2023 anti-birocrație) este de a extinde aplicabilitatea acestor declarații ca alternativă la documente probatorii, reducând sarcinile administrative pentru cetățenii din România.
Forma și autentificarea — când este necesară legalizarea
Ca regulă generală în România, declarația pe propria răspundere este suficientă sub semnătură privată — nu necesită notarizare. Cu toate acestea, există situații în care legea sau procedura specifică cere o formă specială. Conform Legii 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, anumite declarații (de avere, de interese) sunt obligatorii și se depun cu semnătura legalizată sau autentificată. Pentru proceduri în străinătate, declarația trebuie autentificată la notar public român (conform Legii 36/1995) și apostilată pentru recunoașterea internațională (Convenția de la Haga 1961). Pentru proceduri online (declarații la SPV — Spațiul Privat Virtual al ANAF, declarații electronice către instituții publice), se folosește semnătura electronică calificată conform Regulamentului (UE) 910/2014 (eIDAS) și Legii 455/2001 din România. Notarii publici români, înregistrați la UNNPR (Uniunea Națională a Notarilor Publici din România), oferă servicii de legalizare a semnăturii (atestă faptul că semnătura aparține persoanei indicate) sau de autentificare completă (notarul redactează actul și verifică conținutul) — acestea fiind diferite ca forță probantă și cost.
Prelucrarea datelor cu caracter personal (RGPD și Legea 190/2018)
Declarația pe propria răspundere conține în mod inerent date cu caracter personal — CNP, domiciliu, date din CI, eventual venituri, situație patrimonială, informații medicale sau familiale. Prelucrarea acestor date de către destinatar este reglementată în România de Regulamentul (UE) 2016/679 (RGPD — Regulamentul General privind Protecția Datelor) coroborat cu Legea 190/2018 privind măsurile de punere în aplicare a RGPD. Destinatarul declarației acționează ca operator de date (art. 4 pct. 7 RGPD) și trebuie să respecte principiile legalității, limitării scopului, minimizării datelor, exactității, limitării stocării, integrității și confidențialității (art. 5 RGPD). Declarantul are dreptul de acces, rectificare, ștergere, restricționare a prelucrării, opoziție și portabilitate a datelor. Pentru încălcări poate depune plângere la ANSPDCP (Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal) din România — autoritatea de supraveghere națională care poate aplica sancțiuni de până la 20 milioane EUR sau 4% din cifra de afaceri (art. 83 RGPD). Modelul Doxuno include clauza de consimțământ RGPD pentru conformare automată cu legislația națională din România.
Întrebări frecvente
Sunteți gata să vă pregătiți declarația?
Completați datele în doar câteva minute și obțineți o declarație pe propria răspundere profesională, valabilă conform dreptului român. Gratuit, fără cont necesar pentru versiunea de bază.
Free · Instant PDF · No account required