Model gratuit de Contract de Donație — România
Un contract de donație redactat conform dreptului român (art. 1011-1033 din Codul civil) pentru transferul gratuit al unui bun mobil sau imobil între donator și donatar. Permite gratificarea unui membru de familie, a unui prieten apropiat sau a unei persoane terțe pe teritoriul României, cu posibilitatea adăugării de sarcini (uzufruct viager, dreptul de habitație, obligație alimentară). Generați un model profesional gata pentru autentificare la notar public, cu toate clauzele esențiale conform Codului civil al României.
Tipul bunului: Apartament (bun imobil)
Descriere: Apartament cu 2 camere, situat la etajul 3 al imobilului din Str. Aurel Vlaicu nr. 12, Sector 2, București, cu suprafață utilă 56,40 mp și suprafață totală 62,80 mp, compus din: living, dormitor, baie, bucătărie și hol
Identificare: Cartea Funciară nr. 234567 a UAT București Sector 2, nr. cadastral 234567-C1-U8, suprafață utilă 56,40 mp, suprafață totală 62,80 mp, an construcție 1978
Valoare estimată: 285.000,00 RON (declarată de părți în scopuri fiscale)
Proveniența bunului: Bunul a fost dobândit de Donator prin Contractul de Vânzare-Cumpărare autentificat sub nr. 1234/15.06.2005 la BNP Doe and Asociații, București, fiind bun propriu (dobândit înainte de căsătorie)
• Are capacitate deplină de exercițiu
• Acționează în mod liber, neviciat, cu intenția expresă de a gratifica Donatarul (animus donandi)
• Nu este sub influența unor motive de eroare, doloare sau violență
• Bunul este al său, cu titlu legal, fără sarcini, gajuri, ipoteci sau revendicări neexcerptate la art. 1
• Are dreptul de dispoziție liber asupra bunului
Donatarul, prezent la încheierea actului, acceptă în mod expres și fără rezerve donația, conform art. 1013 Cod civil.
Donatorul predă bunul Donatarului la data semnării prezentului contract, fizic sau prin transfer bancar. Toate riscurile bunului trec asupra Donatarului de la data transmiterii proprietății.
Donatarul se obligă să asigure Donatorului dreptul de uzufruct viager asupra apartamentului — folosința și veniturile (chiriile) revin Donatorului până la decesul acestuia. Donatarul nu poate înstrăina, ipoteca sau gaja bunul fără acordul scris al Donatorului, cât timp Donatorul este în viață.
Sarcina trebuie executată de Donatar în limita valorii bunului donat (art. 1027 Cod civil). În caz de neexecutare gravă a sarcinii, Donatorul (sau succesorii săi) are dreptul de a cere revocarea donației pentru neîndeplinirea sarcinii, conform art. 1029 Cod civil, în termen de 1 an de la data la care a cunoscut sau trebuia să cunoască neexecutarea.
Donatarul se angajează să suporte cheltuielile de întreținere curentă și reparațiile capitale ale apartamentului. În caz de înstrăinare după decesul Donatorului, sumele obținute vor fi împărțite în mod egal cu fratele Donatarului, dl Andrei Stoica, conform voinței Donatorului.
Aceste clauze sunt obligatorii pentru ambele Părți și nu pot fi modificate decât cu acordul scris al amândurora, prin act autentic adițional.
(a) Revocare pentru ingratitudine (art. 1015 Cod civil) — Donatorul poate cere revocarea dacă Donatarul:
• A săvârșit o crimă, delict sau alt fapt grav împotriva Donatorului
• A făcut împotriva Donatorului un act de cruzime sau injurie gravă
• A refuzat în mod nedrept alimente Donatorului aflat în nevoie (când era ținut de obligație alimentară)
Termen: Revocarea pentru ingratitudine se cere în termen de 1 an de la data faptei sau de la data când Donatorul a luat cunoștință de aceasta (art. 1015 alin. (2) Cod civil).
(b) Revocare pentru neîndeplinirea sarcinii (art. 1029 Cod civil) — dacă există sarcină și Donatarul nu o execută.
(c) Revocare pentru survenirea de copii (art. 1030 Cod civil) — donațiile făcute de o persoană care nu avea copii la data donației se revocă de drept dacă i se naște ulterior un copil.
Revocarea se solicită prin acțiune în justiție; acțiunea nu poate fi exercitată de moștenitori, dar continuă dacă acțiunea a fost deja introdusă (art. 1018 Cod civil).
Conform art. 1086 Cod civil, rezerva succesorală este de:
• 1/2 din moștenire pentru descendenți (copii, nepoți)
• 1/2 din moștenire pentru soțul supraviețuitor (în concurs cu descendenți: 1/2 din 1/4)
• 1/2 din moștenire pentru ascendenți privilegiați (părinți)
Donațiile excesive (care încalcă rezerva) pot fi reduse conform art. 1091-1099 Cod civil. Donatarul ia act de această posibilitate și acceptă orice eventuală reducție.
(a) Impozit pe venitul din donație: Donațiile între rude până la gradul III (părinți-copii, frați-surori, bunici-nepoți, unchi/mătuși-nepoți) sunt scutite de impozit pe venit conform art. 60 lit. d) Cod fiscal (Legea 227/2015). Donațiile către alte persoane se impozitează cu 10% conform art. 75 Cod fiscal.
(b) Taxa notarială: Onorariul notarului se calculează la valoarea bunului donat, conform Ordinului MJ nr. 46/C/2011.
(c) Pentru donațiile de imobile: Se datorează taxa de înscriere în Cartea Funciară (Legea 7/1996), TVA nu se aplică (donația este liberalitate, nu vânzare).
Părțile vor declara prezenta donație la organele fiscale competente în termenul legal.
Excepții (art. 1019 alin. (2) și 1020 Cod civil):
• Donatorul răspunde dacă a tăinuit cu rea-credință vicii grave sau cauze de evicțiune
• Pentru donațiile cu sarcini, Donatorul răspunde de evicțiune până la limita sarcinii
Donatorul declară că nu cunoaște vicii ascunse sau cauze de evicțiune asupra bunului donat.
Donatorul nu poate reveni unilateral asupra donației sau impune condiții ulterioare nesemnate prin act autentic. Orice clauză prin care s-ar permite revocarea voluntară a Donatorului ar atrage nulitatea absolută a donației (art. 1015 alin. (2) Cod civil — donația deghizată sub aparență de revocabilitate).
(b) Lege aplicabilă: Dreptul român (art. 1011-1033 Cod civil; Legea 36/1995; Codul fiscal — Legea 227/2015).
(c) Înscrieri: Pentru bunurile imobile, prezentul contract se înscrie în Cartea Funciară conform art. 885 Cod civil și Legii 7/1996 — fără înscriere, transmiterea proprietății nu este opozabilă terților. Cheltuielile de înscriere și taxele cad în sarcina Donatarului.
(d) Modificări: Orice modificare se face exclusiv prin act adițional autentic notarial (art. 1011 Cod civil).
(e) Soluționare litigii: Eventualele litigii se soluționează amiabil; în caz contrar, este competentă instanța de la locul situării bunului (pentru imobile — art. 117 Cod proc. civ.) sau de la domiciliul pârâtului (art. 107 Cod proc. civ.).
(f) Buna-credință: Părțile se obligă la executarea cu bună-credință (art. 1170 Cod civil).
(g) Exemplare: Prezentul Contract s-a încheiat în trei (3) exemplare originale: două pentru părți și unul pentru arhiva notarială. Copii certificate se eliberează pentru organele fiscale și ANCPI (în cazul imobilelor).
Ce este un contract de donație?
Contractul de donație este actul juridic prin care donatorul transferă cu titlu gratuit (animus donandi — intenția liberală) un drept patrimonial donatarului care îl acceptă, conform art. 1011 din Codul civil al României (Legea 287/2009). Spre deosebire de testament, donația produce efecte între vii (inter vivos) — proprietatea se transferă imediat la încheierea actului autentic, nu la decesul donatorului. Donația este, prin excelență, un act solemn în dreptul român: conform art. 1011 alin. (1) Cod civil, donația se încheie sub sancțiunea nulității absolute prin act autentic notarial. Excepțiile sunt strict limitate: darurile manuale (predarea efectivă a unui bun mobil — art. 1013 Cod civil), donațiile indirecte și donațiile deghizate sub forma altui act juridic.
În România, donațiile sunt utilizate frecvent în relații de familie pentru transmiterea anticipată a patrimoniului — un părinte care donează un apartament unui copil înainte de încheierea succesiunii, bunici care transferă un teren nepoților, soți care își gratifică reciproc anumite bunuri proprii. Avantajele față de moștenire sunt majore: donatarul devine proprietar imediat (fără să aștepte decesul donatorului), poate folosi bunul ca garanție pentru credite la BCR, BRD sau alte bănci, iar pentru rude până la gradul III donațiile sunt scutite de impozit pe venit conform art. 60 lit. d) din Codul fiscal (Legea 227/2015). Pentru terți, impozitul aplicat este de 10%, conform art. 75 Cod fiscal. Donațiile pot fi simple (fără sarcină) sau cu sarcină (donatorul impune obligații donatarului, conform art. 1024-1027 Cod civil — uzufruct viager, dreptul de a întreține donatorul, interdicție de înstrăinare).
Forma autentică obligatorie face ca donația să fie indispensabil mediată de un notar public român, înregistrat la UNNPR (Uniunea Națională a Notarilor Publici din România) prin Camera Notarilor Publici. Notarul verifică capacitatea părților, identitatea, lipsa viciilor de consimțământ, regimul matrimonial al donatorului (pentru bunurile comune este necesar acordul soțului — art. 346 Cod civil) și înscrie donația în Registrul Național Notarial al Liberalităților, registru centralizat care permite verificarea liberalităților făcute de o persoană în timpul vieții. Pentru bunurile imobile, donația se înscrie obligatoriu în Cartea Funciară conform art. 885 Cod civil și Legii 7/1996 a cadastrului, prin Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară (OCPI) competent. Fără înscrierea în Cartea Funciară, transferul proprietății nu este opozabil terților pe teritoriul României.
Ce conține acest model
Modelul Doxuno include toate clauzele esențiale pentru un contract de donație gata pentru autentificare la notar public, cu opțiuni pentru donații simple sau cu sarcini, valabil pe întreg teritoriul României.
Identificarea părților
Donator și donatar — date complete CNP, CI, domiciliu, stare civilă
Relația dintre părți
Specificarea gradului de rudenie — esențial pentru regimul fiscal românesc
Obiectul donației
Descrierea, identificarea și valoarea estimată a bunului donat
Forma autentică
Clauză conform art. 1011 alin. (1) Cod civil — sub sancțiunea nulității absolute
Intenția liberală
Animus donandi — declarație lipsă viciu de consimțământ
Acceptarea donatarului
Personal sau prin reprezentant cu procură autentică (art. 1013)
Sarcini și condiții
Donație cu sarcină — uzufruct, întreținere, interdicție înstrăinare (art. 1024-1027)
Cauze de revocare
Ingratitudine, neîndeplinirea sarcinii, surveniență copii (art. 1015-1030)
Raport la succesiune
Rezerva succesorală și moștenitorii rezervatari (art. 1086, 1146-1154)
Aspecte fiscale
Scutire pentru rude gradul I-III, 10% pentru terți (art. 60, 75 Cod fiscal)
Înscrierea în Cartea Funciară
Pentru imobile — opozabilitate terți (art. 885 Cod civil, Legea 7/1996)
Garanții și vicii ascunse
Regim specific donației — gratuitatea (art. 1019-1020)
Cum creați contractul de donație
Modelul vă pregătește documentul gata pentru autentificare la notar public. Procesul Doxuno vă ghidează pas cu pas până la generarea PDF-ului care va fi prezentat la biroul notarial din România.
- 1
Completați datele donatorului
Indicați prenumele, numele, CNP-ul, datele Cărții de Identitate (CI seria, numărul, autoritatea care a eliberat-o), data și locul nașterii, domiciliul actual pe teritoriul României, telefon și email. Specificați starea civilă (necăsătorit, căsătorit, divorțat, văduv) — acest aspect este esențial deoarece, conform art. 346 din Codul civil al României, pentru bunurile comune (dobândite în timpul căsătoriei sub regim al comunității legale) este necesar acordul soțului. Notarul public va verifica regimul matrimonial prin consultarea Registrului Național Notarial al Regimurilor Matrimoniale.
- 2
Completați datele donatarului și relația cu donatorul
Indicați datele complete ale persoanei care primește donația și, esențial pentru regimul fiscal românesc, relația cu donatorul (descendent gradul I — copil, gradul II — nepot direct, gradul III — strănepot; ascendent gradul I — părinte, gradul II — bunic; colateral gradul II — frate/soră, gradul III — unchi/mătușă; sau persoană terță). Pentru rudele până la gradul III, donațiile sunt scutite de impozit pe venit conform art. 60 lit. d) din Codul fiscal. Pentru persoane terțe, impozitul aplicat este de 10% conform art. 75 Cod fiscal — un aspect cu impact major asupra costurilor totale ale operațiunii în România.
- 3
Descrieți complet bunul donat
Pentru imobile (apartamente, case, terenuri): tipul, suprafața utilă și totală, etajul, anul construcției, numărul Cărții Funciare, numărul cadastral, suprafața conform Legii 7/1996. Notarul român va verifica situația imobilului prin extras de Carte Funciară emis de OCPI (Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară). Pentru autovehicule: marcă, model, an, capacitate cilindrică, număr înmatriculare DRPCIV, serie șasiu. Pentru sume de bani: cuantumul exact și contul IBAN. Indicați proveniența (actul de proprietate al donatorului) și valoarea estimată în RON — esențială pentru calculul taxelor notariale și fiscale.
- 4
Stabiliți eventuale sarcini și condiții
Donația poate fi simplă (fără obligații pentru donatar) sau cu sarcini conform art. 1024-1027 din Codul civil al României. Sarcinile uzuale pe teritoriul României: uzufructul viager (donatorul își păstrează folosința și veniturile bunului până la deces — protejează donatorul), dreptul de habitație (locuirea pe viață într-un imobil donat), obligația de întreținere (donatarul îngrijește donatorul vârstnic — alternativă la contractul de întreținere), interdicția de înstrăinare temporară. Sarcina trebuie executată în limita valorii bunului donat (art. 1027 Cod civil). Neexecutarea atrage revocarea donației conform art. 1029 Cod civil.
- 5
Programați autentificarea la notar și înscrierea
PDF-ul generat de Doxuno servește ca proiect pentru autentificarea la notarul public român, conform Legii 36/1995 a notarilor publici. La biroul notarial veți prezenta: actul de proprietate al donatorului, extras de Carte Funciară (pentru imobile), certificatele de naștere/căsătorie, certificat fiscal pentru imobile, certificat de atestare fiscală. Notarul redactează actul autentic, îl înscrie în Registrul Național Notarial al Liberalităților și solicită înscrierea în Cartea Funciară prin OCPI conform art. 885 Cod civil. Cheltuielile cu taxa notarială (calculată la valoarea bunului), taxa de înscriere în Cartea Funciară și impozitul pe donație (după caz) sunt suportate de regulă de donatar.
Considerații juridice în România
Donația este un act solemn cu consecințe juridice și fiscale importante în România. Este esențial să înțelegeți forma obligatorie, regimul revocării, raportul la succesiune și implicațiile fiscale înainte de a o încheia.
Acest model se generează ca proiect pentru autentificare la notar public român — donația sub semnătură privată este nulă absolut conform art. 1011 alin. (1) Cod civil al României. Pentru donații imobiliare de valoare ridicată sau situații complexe (regim matrimonial, moștenitori rezervatari multipli), recomandăm consultarea unui avocat înscris în Baroul corespunzător din România sau direct a notarului public competent.
Revizuit de profesioniști din domeniul juridic. Conținutul acestei pagini și clauzele modelului au fost revizuite conform Codului civil al României (art. 1011-1033), Codului fiscal (Legea 227/2015), Legii 36/1995 a notarilor publici și Legii 7/1996 a cadastrului — asigurând un model gata pentru autentificare notarială.
Forma autentică obligatorie și nulitatea absolută
Conform art. 1011 alin. (1) din Codul civil al României, donația se încheie sub sancțiunea nulității absolute prin act autentic notarial. Aceasta este o regulă imperativă, nu poate fi derogată prin voința părților. Donația sub semnătură privată este nulă de plin drept (nulitate absolută), poate fi invocată de orice persoană interesată și nu poate fi confirmată sau ratificată ulterior. Excepțiile strict limitate sunt: darul manual (predarea efectivă a unui bun mobil, conform art. 1013 Cod civil), donațiile indirecte (realizate prin alt act juridic — de exemplu, plata unei datorii) și donațiile deghizate (ascunse sub forma altui contract — de exemplu, vânzare cu preț simbolic). Notarul public român, înregistrat la UNNPR, este singurul autorizat să întocmească acte autentice de donație, conform Legii 36/1995 a notarilor publici și a activității notariale.
Cauze de revocare a donației
Donația, prin natura sa, este irevocabilă (art. 1015 alin. (1) din Codul civil al României) — donatorul nu poate reveni unilateral. Există însă trei cazuri de revocare prevăzute expres de lege. Primul: revocarea pentru ingratitudine (art. 1015 Cod civil) — dacă donatarul a săvârșit o crimă, delict sau act grav împotriva donatorului, l-a injuriat sau a refuzat alimente donatorului aflat în nevoie. Termenul este de 1 an de la data faptei sau de la data când donatorul a luat cunoștință. Al doilea: revocarea pentru neîndeplinirea sarcinii (art. 1029 Cod civil) — dacă donația a fost cu sarcină și donatarul nu o execută; termen de 1 an. Al treilea: revocarea pentru survenirea de copii (art. 1030 Cod civil) — donațiile făcute de o persoană care nu avea copii la data donației se revocă DE DREPT dacă i se naște ulterior un copil. Acțiunile de revocare se introduc la Tribunalul de la domiciliul pârâtului (art. 107 Cod proc. civ.) sau la locul situării imobilului pentru bunuri imobile.
Rezerva succesorală și raportul donațiilor
Una dintre cele mai importante consecințe ale donației în România este expunerea la raport și reducție în cadrul moștenirii donatorului. Conform art. 1086 din Codul civil al României, anumiți moștenitori au rezervă succesorală — o cotă minimă protejată din patrimoniu: descendenții (copii, nepoți) au 1/2 din moștenire, soțul supraviețuitor are 1/2 din cota sa legală, ascendenții privilegiați (părinții) au 1/2 din cotă. Donațiile excesive care încalcă rezerva pot fi reduse conform art. 1091-1099 Cod civil — moștenitorii rezervatari pot solicita restituirea părții excesive. Donațiile către moștenitori sunt supuse raportului obligatoriu (art. 1146-1154 Cod civil), putând fi imputate asupra cotei lor de moștenire dacă nu se prevede contrariul. Aceste reguli fac ca donațiile mari (apartamente, terenuri valoroase) către un copil să fie potențial reduse sau raportate la decesul donatorului — un aspect critic care trebuie înțeles înainte de încheierea actului.
Regim fiscal și taxe notariale
Regimul fiscal al donațiilor în România depinde de relația de rudenie. Conform art. 60 lit. d) din Codul fiscal (Legea 227/2015), donațiile între rude până la gradul III (părinți-copii, frați-surori, bunici-nepoți, unchi/mătuși-nepoți) sunt scutite de impozit pe venit. Donațiile către alte persoane se impozitează cu 10% conform art. 75 Cod fiscal — declarat și plătit la ANAF de către donatar. Pentru donațiile imobiliare, mai există: taxa notarială (calculată la valoarea bunului donat conform Ordinului MJ nr. 46/C/2011 — onorariile notarilor publici), taxa de înscriere în Cartea Funciară (Legea 7/1996 — calculată la valoarea bunului), tariful pentru extrasul CF. TVA nu se aplică donațiilor (sunt liberalități, nu vânzări). Donatorul rămâne responsabil pentru orice impozit pe venit datorat anterior pentru bunul donat — recomandăm verificarea certificatului fiscal la primăria competentă în România.
Întrebări frecvente
Sunteți gata să formalizați donația?
Generați modelul în câteva minute și pregătiți-vă cu un proiect profesional pentru autentificarea la notar public din România. Gratuit, fără cont necesar pentru versiunea de bază.
Free · Instant PDF · No account required